Ghid nutritional dupa infarct miocardic
Alimentația – parte fundamentală a vindecării inimii
Un infarct miocardic este un moment de cotitură. Chiar dacă tratamentul medical stabilizează funcția inimii, adevărata recuperare se construiește în fiecare zi, prin mișcare blândă, gestionarea stresului și, mai ales, prin alimentație conștientă. Mâncarea devine acum instrument de reparare, protecție și prevenție – o formă de grijă care poate prelungi viața și îmbunătăți calitatea ei.
PLAN NUTRITIONAL PERSONALIZAT DUPA INFARCT MIOCARDIC
Pentru un plan nutritional personalizat dupa un eveniment cardiovascular nefericit realizat chiar de Dr. Petrache, medic diabetolog si nutritionist, trimiteti mail la clinica@diabet-si-nutritie.ro.
Ce urmărește alimentația după infarct
- să reducă inflamația vasculară și stresul oxidativ
- să regleze colesterolul, tensiunea arterială și glicemia
- să susțină funcția cardiacă și vasculară
- să prevină acumularea de grăsime viscerală
- să sprijine starea de spirit și claritatea mentală
Sarea – inamicul tăcut al inimii
După infarct, reducerea aportului de sare este esențială pentru controlul tensiunii arteriale și prevenirea edemelor.
- se recomandă maximum 5 g sare/zi, ideal sub 3 g
- se evită: mezeluri, conserve, brânzeturi sărate, supe instant, chipsuri, alimente ambalate
- se înlocuiește cu: lămâie, pătrunjel, busuioc, oregano, turmeric, usturoi, ceapă, rozmarin
Grăsimile – alegerea celor care vindecă, nu blochează
Se reduc drastic grăsimile saturate și se înlocuiesc cu grăsimi nesaturate, protectoare:
Se evită complet:
- carnea roșie grasă, slănina, untul, margarina, maioneza, prăjelile
Se aleg cu grijă:
- uleiul de măsline extravirgin (crud),
- avocado (în cantități moderate),
- pește gras (somon, sardine, macrou),
- nuci crude, semințe de in și chia (măcinate)
Proteinele – pentru forță fără riscuri cardiovasculare
Se aleg surse de proteine slabe și ușor digerabile:
- pește (la abur, la cuptor, în supă),
- carne slabă de curcan sau pui (fără piele),
- ouă (1–2/săptămână, mai ales albuș),
- linte, năut, fasole fiartă bine,
- iaurt natural degresat, brânză slabă, tofu.
Porțiile se ajustează la greutatea corporală și nivelul de activitate.
Carbohidrații buni – combustibil pentru inimă și creier
Se aleg carbohidrați complecși, cu absorbție lentă: ovăz, hrișcă, orez brun, quinoa, cartof dulce, pâine integrală cu maia
Se evită: zahărul alb, cerealele îndulcite, prăjiturile din comerț, băuturile îndulcite, pâinea albă – toate favorizează inflamația și ateroscleroza.
Fibrele – aliat discret pentru colesterol și tranzit
Fibrele ajută la scăderea colesterolului „rău” (LDL), la reglarea glicemiei și la menținerea unei greutăți sănătoase. Surse excelente:
- legume crude și fierte (broccoli, morcovi, sfeclă, varză, dovlecel),
- fructe cu coajă comestibilă (mere, pere, prune),
- semințe hidratate, tărâțe, ovăz.
Fructele și legumele – culoare, antioxidanți și elasticitate vasculară
Se recomandă minimum 5 porții/zi, preferabil în stare crudă sau preparate simplu.
Se aleg:
- spanac, varză kale, pătrunjel, broccoli, sfeclă roșie, ardei gras,
- fructe de pădure, kiwi, mere, rodie, citrice.
Vitamina C, flavonoidele și polifenolii reduc inflamația vasculară și sprijină vindecarea endoteliului (stratul intern al vaselor de sânge).
Micronutrienți-cheie pentru inimă
Potasiul – ajută la reglarea tensiunii (avocado, spanac, cartof dulce – în funcție de starea rinichilor)
Magneziul – relaxează pereții vasculari (semințe, legume verzi, cacao neîndulcită)
Omega-3 – antiinflamator natural (pește gras, semințe de in, nuci)
Vitamina D – influențează direct starea vasculară și imunitatea (soare, pește gras, suplimentare dacă este carență)
Coenzima Q10 – susține energia celulară în mușchiul inimii (se poate suplimenta la recomandarea medicului)
Hidratarea – calm și circulație fluidă
Se recomandă 1,5–2 litri apă/zi, dacă nu există restricții renale sau cardiace:
- apă plată, infuzii din plante (mușețel, roiniță, ghimbir),
- apă cu lămâie, supe ușoare, ceai verde decofeinizat.
Se evită: băuturile dulci, sucurile acidulate, alcoolul (sau se limitează drastic).
Exemplu de meniu pentru o zi după infarct
Mic dejun: terci de ovăz cu lapte vegetal, afine, scorțișoară și semințe de in
Gustare: un măr cu o lingură de nuci
Prânz: supă cremă de legume, somon la cuptor cu quinoa și salată de sfeclă cu pătrunjel și ulei de măsline
Gustare: iaurt natural cu prune uscate hidratate
Cină: cartof dulce copt, linte cu legume, salată de verdețuri
La culcare: ceai de tei sau mușețel, cu o felie de pâine integrală prăjită
Ce trebuie evitat strict după infarct?
- carnea procesată (salam, crenvurști, șuncă)
- produsele cu grăsimi trans (patiserie, biscuiți, margarină)
- zahărul alb și dulciurile concentrate
- băuturile carbogazoase, alcoolul în exces
- excesul de sare și condimente iritante
- mesele bogate, grele, luate seara târziu
Ritmul și atmosfera meselor – parte din procesul de vindecare
Mesele trebuie să fie lente, tihnite, fără ecrane și fără grabă. Mestecatul conștient, recunoștința pentru hrană și evitarea stresului digestiv fac parte din igiena cardiacă zilnică. Mâncarea nu este doar ce punem în farfurie, ci și cum ne raportăm la ea.
PLAN NUTRITIONAL PERSONALIZAT DUPA INFARCT MIOCARDIC
Pentru un plan nutritional personalizat dupa un eveniment cardiovascular nefericit realizat chiar de Dr. Petrache, medic diabetolog si nutritionist, trimiteti mail la clinica@diabet-si-nutritie.ro.
Alimentația după infarct nu este despre interdicții – ci despre puterea de a alege viața
Fiecare masă este o ocazie de a-i arăta inimii că vrei să-i fii aliat. Nu ai nevoie de rețete complicate, ci de consecvență, simplitate și grijă. Cu răbdare, gust și respect, alimentația devine prima ta linie de apărare și de reconstrucție.
Hrănește-te cu grijă, respiră adânc, alege blând. Inima ta te-a salvat. Acum, e rândul tău să o salvezi zi de zi.